Imaginația Activă. Transformarea fanteziei în conștientizare (1)
În lucrul cu visele încercăm să descifrăm sensul mesajului trimis de inconștient către Eu. Însă cum putem merge face drumul în sens invers, adică pornind în mod conștient către aspecte ale inconștientului?
Limbajul inconștientului este simbolic. Imaginația Activă este modalitatea specifică psihologiei analitice de a-l înțelege și dezvolta. Astfel, imaginile din spatele emoțiilor capătă viață, glas, iar omul poate stabili un dialog cu inconştientul, îmbogăţindu-şi sufletul cu o cunoaștere mai amplă a propriei persoane.
În psihologia analitică, Imaginația Activă este un demers de introspecție care creează o puncte între conștient şi inconștient. Este privită ca proces, mai degrabă decât tehnică, punându-se astfel accentul pe abordarea individuală și dinamică în care omul este ghidat de înțelepciunea Sinelui pentru cunoașterea mai profundă a propriei persoane.
Imaginația Activă ia forma unui dialog, prin care invităm elemente inconștiente să iasă la lumina conștiinței. Care sunt pașii prin care putem crea acest dialog care poate seamănă cu un dans?
Inspiraţi de cartea “Inner Work. Using dreams and active imagination for personal growth” (Robert A. Johnson) am sintetizat cei patru paşi pe care autorul îi propune pentru Imaginația Activă.
Pasul 1. Invitația (către inconștient ca o deschidere la dialog)
Când avem nevoie să facem un pas conștient către inconştient pentru a scoate la lumină adevăruri încă neștiute?
Un indiciu ar putea fi atunci când avem un vis recurent, un vis în care o situație a rămas neterminată sau un vis ale cărui ecouri se resimt după ce ne trezim. Acest lucru înseamnă că există aspecte inconștiente care caută să fie văzute, ascultate şi înțelese.
Sau, dimpotrivă, poate că există o perioadă de “ariditate” a fanteziei creatoare, în care suntem deconectați de la lumea interioară care are nevoie să fie îngrijită şi “udată”.
Cum putem să invităm inconștientul să ne vorbească?
În primul rând avem nevoie să ne oferim timpul şi spațiul necesare, pentru a ne elibera de fluxul gândurilor şi să cultivăm o stare de așteptare activă. Este o lecție a răbdării şi a acceptării. Avem răbdare ca un aspect inconștient (personificat) să pătrundă în câmpul conștiinței interioare. În același timp, este necesar să acceptăm fără critică sau judecată acel conținut inconștient (personaj interior) care a apărut şi a primit invitaţia la dialog.
O dată ce imaginea interioară a prins formă, ne lăsăm purtați de aceasta, fără a încerca să controlăm direcția dialogului. O putem întreba “Cine eşti?”, “Ce ai să îmi spui?”. A invita nu înseamnă a controla, ci a permite trăirea unei atitudini de curiozitate.
Oare în ce direcţie ne va purta dialogul cu aspectul inconștient?
Pasul 2. Dialogul
Un dialog bun are nevoie de curiozitate, de dorința de a asculta şi de o atitudine adecvată şi etică (descrisă în pasul trei).
Cum dezvoltăm dialogul cu aspectul inconştient?
După ce un aspect inconştient a primit invitaţia la dialog, îi acordăm toată atenţia şi fără a ne lăsa distraşi de alte imagini sau conţinuturi inconştiente care pot apărea. Participarea deplină este esenţa imaginaţiei active, iar răspunsul emoţional este un element important al acestui demers.
Apoi, suntem curioși şi încercăm să îl cunoaștem. Lăsăm întrebările să apară şi permitem răspunsurilor să vină în ritmul lor. Întrebări ca “Cine eşti?” şi“Ce ai să îmi spui?” pot deschide dialogul din Imaginaţia Activă.
Putem scrie dialogul pentru a ne putea concentra şi duce experienţa cât mai în profunzime.
Cum lăsăm dialogul liber, fără a controla direcția în care evoluează?
În conversaţiile din viaţa de zi cu zi, o conversaţie bună înseamnă timp egal de exprimare pentru fiecare participant. Acelaşi reper este valabil şi în dialogul din Imaginația Activă. Experienţa noastră este bogată dacă oferim respect, amabilitate şi libertate în exprimare instanţelor din tărâmul inconştientului. O atitudine deschisă şi curioasă va ajuta dialogul să se construiască.
De asemenea, Imaginaţia Activă nu manipulează dialogul. Este diferită de formele de imagerie ghidată, în care există un scenariu prestabilit şi în care aspectul conştient decide să vrea să ia din inconştient căruia îi este oferit mai degrabă un rol de “furnizor” decât de partener egal.
Anca Ghearasămescu
Psihoterapeut Jungian, Router IAAP
